top of page

Istoric

c451002.jpg

Allen Newell

Totul a început cu lucrarea “Machinery computing and intelligence" de Alan Turing, unde acesta a descries o metodă prin care matematica putea fi dispusă în 0 și 1. Această idee, de a simula orice proces de raționament formal pe calculator, este cunoscută sub numele de teza Church-Turing. O alta contribuție în domeniu, folosită și astăzi, este testul Turing.

Boom-ul inteligenței artificiale a început în a doua jumătate a secolului XX. Când accesul la calculatoarele digitale a devenit posibil la mijlocul anilor '50, câțiva oameni de știință au recunoscut instinctiv că o mașină care ar putea manipula numerele poate manipula simboluri și că manipularea simbolurilor ar putea fi esenţa gândirii umane. Aceasta a fost o nouă abordare a creării de masini de gândire.

In 1955, Allen Newell și (viitorul laureat Nobel) Herbert A. Simon au creat „Teoreticianul logicii” (cu ajutorul lui J. C. Shaw). În cele din urmă, programul va demonstra 38 din primele 52 de teoreme din "Principia Mathematica" de Russell și Whitehead și va găsi dovezi noi și mai elegante pentru unii. Simon a spus că „au rezolvat problema venerabilă a minții / corpului, explicând modul în care un sistem compus din materie poate avea proprietățile minții.”

Domeniul a avansat în direcția rezolvării de puzzle-uri, chatbots sau simularea realității. Acest marş al tehnologiei a durat până în 1947, când limitările tehnologice au sugrumat orice fel de progres. Calculatoarele încete și voluminoase, lipsa unor baze de date substanțiale sunt principalele probleme ce bântuiau dezvoltatorii din domeniul inteligenței artificiale.

Totuși după 1980, cel mai probabil datorită apariției a ceea ce numim astăzi internet, inteligența artificială a avut un al doilea boom, urmat la scurt timp de un nou regres cauzat de ineficiența la nivelul hardware.

La sfârșitul anilor 1990 și începutul secolului al XXI-lea, IA a început să fie folosită pentru logistică, data mining, diagnostic medical și în alte domenii. Succesul s-a datorat creșterii puterii de calcul, accentului mai mare pus pe rezolvarea problemelor specifice, legături noi între IA și alte domenii (cum ar fi statistica, economia și matematica) și angajamentul cercetătorilor față de metodele matematice și standardele științifice. Deep Blue a devenit primul sistem de joc de șah pe calculator care l-a învins pe campionul mondial de șah, Garry Kasparov, la 11 mai 1997.

Pentru a treia oară inteligența artificială a devenit un subiect în vogă în 2011 și continuă să fie până în prezent. Mulțumită tehnologiei de procesare drastic maturizată față de secolul XX și bazelor mari de date accesibile prin intermediul internetului, astăzi ne putem bucura complet de beneficiile acestei tehnologii.

Inteligența artificială și-a demonstrat capacitățile în diferite domenii precum jocuri (învingând campionul la șah, campinatele sportive de jocuri online DOTA, CS-GO, League of Legends), maşini inteligente ce se pot conduce singure, și multe altele. Totuși în prezent fiecare program de inteligenţă artificială rămâne unilateral, putând rezolva o singură problemă, dar nu pentru mult timp. Intradevar, inca nu-i poți cere unui chatbot să folosească o mână robotică, dar in zilele de astazi poti sa-i ceri unei maşini inteligente să câştige la jocul de șah (masinile electrice cu marca Tesla au incluse la bordul acestora acest joc dar pe langa acest joc, pot indeplinii si multe alte functii). Viitorul ne rezervă implementarea unei „superinteligente artificiale", ce va putea integra aptitudinile mai multor programe.

garry-kasparov-deep-blue-ibm_(1).jpg

Garry Kasparov

bottom of page